Rechinii sunt mai „bătrâni” decât dinozaurii. Care este secretul nemuririi acestor prădători?

Rechinii nu sunt chiar specii noi pe această planetă. Rechinii se aflau pe Pământ chiar și în urmă cu 450 de milioane de ani.

Rechinii au existat vreme de mai bine de 450 de milioane de ani, supraviețuind în fața a patru „extincții în masă”, printre care și catastrofa care a eliminat o mare parte din dinozaurii de acum 66 de milioane de ani și care a pus capăt perioadei Cretacic.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

În acest context, rechinii sunt mai bătrâni decât dinozaurii, care au apărut acum aproximativ 240 de milioane de ani, sau chiar decât copacii, care au evoluat pe planeta noastră acum 390 de milioane de ani, indică Live Science.

Cum au supraviețuit rechinii o perioadă atât de îndelungată?

O explicație poate să fie aceea că rechinii sunt capabili să-și modifice fiziologia ca reacție la condițiile de mediu, cum ar fi să-și schimbe dimensiunile atunci când cresc temperaturile. Această abilitate le permite speciilor să se adapteze rapid la schimbările ecologice.

Rechinii aparțin unui grup de pești cunoscuți sub numele de condriticii, care se deosebesc prin faptul că cea mai mare parte a scheletului lor este format din cartilaj, mai degrabă decât din os.

Christopher Lowe, profesor de biologie marină și director al Laboratorului Shark de la Universitatea de Stat din California din Long Beach, a declarat că unii rechini sunt unici prin faptul că au genomul foarte mare, ce poate conține gene care, deși nu sunt utile acum, poate le-au permis să tolereze condițiile climatice din trecut.

Particularități unice care le-au asigurat supraviețuirea

În plus, mai multe specii de Elasmobranchii, o subclasă a grupului de pești cartilaginoși care include rechini, se pot deplasa între mediile de apă dulce și apă sărată, o provocare fiziologică uriașă.

Agresivul rechin taur (Carcharhinus leucas) este unul dintre cei mai cunoscuți rechini care este capabil să trăiască în medii cu apă dulce și sărată.

Această abilitate i-a ajutat pe rechinii din trecut în momentele în care temperaturile globale erau în schimbare și vauri masive de apă dulce intrau în mediul oceanic.

O abilitate versatilă

Această versatilitate probează cel mai sigur longevitatea rechinilor ca grup, a spus Gavin Naylor, directorul Programului Florida pentru cercetarea rechinilor. De exemplu, rechinii se găsesc în diferite părți din oceanele adânci, în mări puțin adânci și chiar în râuri  și pot înghiți o gamă largă de alimente, inclusiv plancton, pești, crabi, foci și chiar balene, potrivit Naturalului. Muzeul de Istorie din Londra. Cu alte cuvinte, dacă o zonă sau o sursă de hrană este amenințată, diversitatea rechinilor ca grup înseamnă că, în timp ce unele specii se pot confrunta cu dificultăți sau chiar cu dispariția, altele vor supraviețui.

De obicei, ne gândim la rechini ca fiind exclusiv carnivori, dar acum știm că aceștia pot avea diete mai diversificate. Această adaptabilitate atunci când căutau o masă le-ar fi permis, de asemenea, să supraviețuiască vremurilor de penurie. Dar, în timp ce rechinii au reușit să evite extincțiile anterioare în masă cu adaptabilitatea lor, ei se confruntă în prezent cu o provocare fără precedent: activitatea umană.

„Rechinii au reușit să facă față schimbărilor climatice în trecut destul de bine, dar cea mai mare provocare pentru rechinii de astăzi este pescuitul excesiv”, a spus Naylor. „Nu există trucuri inteligente la care aceste animale să poată recurge pentru a se lupta.”

Poluarea este un pericol

„Efectele poluării, contaminării și pierderii habitatului, de asemenea, probabil influențează pierderea lor în unele locuri”, a adăugat Lowe. Rolul rechinilor în ecosistemul oceanic general nu poate fi subestimat.

Deoarece atât de mulți rechini sunt prădători de vârf, este posibil ca aceștia să joace roluri importante în reglarea stabilității organismelor aflate mai jos în lanțul trofic. Prădătorii sunt mult mai puțin numeroși decât planctonul, dar au un efect uriaș deoarece se hrănesc cu pești răpitori care se hrănesc cu ierbivore care se hrănesc cu plancton.

„Dacă eliminați prădătorii de vârf, întregul sistem s-ar putea schimba”, a spus Naylor.

Vă mai recomandăm și:

Marii rechini albi, măcelăriți de balene ucigașe în Africa de Sud. Unii sunt găsiți chiar și fără inimi

Tot ce trebuie să știi despre rechinii mako. Cât de periculoși sunt, de fapt, pentru oameni?

NASA a surprins erupția unui vulcan subacvatic, unde rechini mutanți trăiesc într-un crater acid

Dieta unei specii de rechin cu dinți neobișnuiți i-a luat prin surprindere pe oamenii de știință